Loc 4 fond crescatori judetean

Federatia crescatorilor de porumbei din Romania
CENTRALIZATOR PENTRU CAMPIONATUL NATIONAL AL CRESCATORILOR DE PORUMBEI
CATEGORIA FOND / Vaslui
ANUL COMPETITIONAL 2011

LOC: 4 BARBOSU FLORIN / VS99 / Negresti
Distanta Punctaj Loc Concurs Data Lansati Tip
505972 76.11 9 Jaroslaw 21.05.2011 2733 C
806826 106.38 9 Rozan 2 10.07.2011 846 C
630068 353.02 28 Lublin 04.06.2011 2201 C
TOTAL: 1942866 535.51

Categorii: Articole interesante | Lasă un comentariu

Poze expozitia Iasi 13.02.2011

Categorii: Articole interesante | 2 comentarii

Antrenamente in tara

Antrenamente in tara:

Bacesti -17.04.2011

Strunga -23.04.2011

Suceava -30.04.2011

Vicovu de Sus- 07.05.2011

Darabani -14.05.2011

Categorii: Articole interesante | Lasă un comentariu

2010 in review

The stats helper monkeys at WordPress.com mulled over how this blog did in 2010, and here’s a high level summary of its overall blog health:

Healthy blog!

The Blog-Health-o-Meter™ reads Wow.

Crunchy numbers

Featured image

The Louvre Museum has 8.5 million visitors per year. This blog was viewed about 71,000 times in 2010. If it were an exhibit at The Louvre Museum, it would take 3 days for that many people to see it.

In 2010, there were 22 new posts, growing the total archive of this blog to 37 posts. There were 227 pictures uploaded, taking up a total of 262mb. That’s about 4 pictures per week.

The busiest day of the year was November 28th with 9,292 views. The most popular post that day was Expozitia Nationala F.C.P.R 27.11.2010.

Where did they come from?

The top referring sites in 2010 were porumbei.ro, porumbel.net, forum.porumbel.net, search.conduit.com, and asociatiacolumbofilacuzavs.wordpress.com.

Some visitors came searching, mostly for cresterea porumbeilor, expozitia de porumbei brasov 2010, http://www.e-columbofilie.ro, porumbei calatori, and barbosu florin.

Attractions in 2010

These are the posts and pages that got the most views in 2010.

1

Expozitia Nationala F.C.P.R 27.11.2010 November 2010
1 comment

2

Poze lotul de zbor November 2009
10 comments

3

Poze reproducatori November 2009
9 comments

4

Poze cu mine November 2009

5

De vanzare November 2010
2 comments

Categorii: Articole interesante | Lasă un comentariu

Expozitia Nationala F.C.P.R 27.11.2010

Metodele campionilor de la tineret in Olanda si Belgia

Metodele campionilor de la tineret in Olanda si Belgia

Sportul cu porumbei din Olanda si Belgia este diferit de cel din Taiwan.Am facut referire la asta intr-un articol precedent. Cel mai mare lucru in Europa au fost si vor fi concursurile cu porumbeii maturi.Pana in anii ’60 crescatorii considerau concursurile cu puii ( tineretul ) nimic altceva decat o povara. Nu mai era o necesitate sa ii pregateasca pentru viitor. Porumbeii trebuia sa isi capete experienta pentru intreaga lor cariere incepand ca pasari mature , sau in alte cuvinte: Cursele cu puii erau considerate un antrenament si foarte putin mai mult decat atat.

Punctul de cotitura a fost organizarea unui concurs national in Olanda pentru pui din orasul Orleans in anii ’50. Distanta a fost in jur de 420 km pentru crescatorii care locuiau in sudul tarii iar porumbeii calor care locuiau in nord trebuiau sa strabata o distanta de aproape 650 km.

Multi au protestat cu ardoare impotriva unui asemenea concurs.Era prea departe.Puii nu puteau sa faca fata unei asemenea distante. Din acest motiv crescatorii din nord au renuntat sa mai angajeze puii la Orleans. Cei care erau impotriva s-a parut ca au avut dreptate pentru ca primul concurs a fost un dezastru. Aproape o treime din porumbei nu s-au mai intors niciodata. Insa nu credeti ca asta a insemnat sfarsitul cursei de la Orleans , ci din contra .

Schimbarea treptata
Treptat oamenii si-au dat seama ca puii se pot descurca de minune la distante de 450 km sau ceva mai mari. Din ce in ce mai mult ei au inceput sa prezinte un interes crescut fata de concursurile cu puii si Orleans a catigat o mare popularitate incat avea sa devina cea mai mare cursa de porumbei din intreaga lume. La inceputul anilor ’90 nu mai putin de 250.000 porumbei au fost angajati in concurs si lansati in acelasi timp. “ Cerul deasupra Orleans-ului a devenit negru , parca era o eclipsa solara ” scriau revistele de specialitate.

In anii ’70 se gasea o situatie diferita de trecut. Cursele cu puii nu mai erau un mijloc de antrenare a porumbeilor pentru viitoarea cariera , erau considerate la fel de atractive ca si cele cu porumbeii maturi. Un motiv a fost acela ca in cazul maturilor erau intotdeauna aceiasi oameni care invingeau , in timp ce in cazul porumbeilor tineri sansele deveneau aproape egale. Oricine putea sa invinga ( in acele zile ! ).

Din cauza interesului crescut din ce in ce mai multe concursuri pentru pui au fost organizate , chiar pana la 600 km si … foarte putini porumbei tineri s-au pierdut.

Si ne-am ales cu o noua categorie de columbofili : aceia care erau mai putin interesati de concursurile cu maturii si mult mai interesati de concursurile cu puii : ei au fost numiti ‘ specialistii ’. Intr-un timp foarte scurt ei au dominat asa de tare incat efectiv au distrus concursurile. Acum avem o situatie nostima : In trecut se spunea ‘ cu puii sansele sunt mult mai egale pentru ca oricine poate sa invinga ’ , acum a venit timpul in care putem spune ca ne confruntam cu reversul medaliei.

Concursurile cu puii au devenit o ‘ petrecere de familie ’ , deloc amuzanta pentru rest, putinii fericiti castiga totul. Sa concurezi impotriva ‘ specialistilor ’ a fost ceva ce crescatorul mediu putea sa uite pentru ca el era invins dinainte de a incepe concursul. In special aceia care au porumbei de curse lungi si-au plecat capetele pentru ca puii dintr-o familie de fond nu se descurca prea bine in anul nasterii.

Va voi spune despre metodele acelor supermani cu porumbeii tineri. Nu sunt sigur daca europenii se descurca mai bine decat colegii lor din Taiwan. In Taiwan este vorba de foarte multi bani si atunci cand banii sunt implicati nu iti permiti sa taci si sa nu faci nimic .

Reproducere
‘ Specialistii ’ incep sa reproduca pui la sfarsitul lui noiembrie sau mijlocul lui decembrie cel tarziu. Asta se intampla in mijlocul iernii cand zilele sunt scurte si reci. Deci un sfat pentru tine draga cititorule : Daca vreodata vrei sa vizitezi Olanda sau Belgia mai bine sa stai acasa iarna. Nu este deloc agreabil , multi oameni chiar se aleg cu o depresie de iarna. Cu toate acestea nu este cazul crescatorilor de porumbei. Ei sunt prea ocupati ca sa mai viziteze un psihiatru. Sezonul de reproductie este in toi si ii mananca tot timpul pe care il are. Partea 12 Ei trebuie sa faca zilele mai lungi pentru ca porumbei nu se imperecheaza daca lumina zilei tine mai putin de 7 ore. Ei trebuie de asemenea sa le dea porumbeilor apa in mod frecvent pentru ca poate sa inghete . Ceea ce fac ei este sa aprinda lumina la ora 7 dimineata si sa o lase asa pana la 9 seara. Ei incep sa faca asta cu aproape 10 zile inainte de a imperechea porumbeii.

Cand porumbeii sunt imperecheati in noiembrie/decembrie puii vor avea varsta de o saptamana in noul an. Atunci crescatorii marcheaza puii cu inlele pentru noul an. Crescatorii care participa la cursele de fond isi imperecheaza porumbeii mai tarziu pentru ca ei stiu prea bine ca nu au nici o sansa la zborurile cu puii. In primele patru luni de viata puii primesc hrana foarte bogata in proteine (de ex. mazare ). Aceasta este considerata a fi o buna metoda pentru dezvoltarea lor.

Antrenament
‘ Specialistii ’ incep sa treaca la o hrana mai ‘ usoara ’ in luna aprilie. ‘ Mai usoara ’ iseamna usor de digerat : mai putine proteine cum ar fi mazarea si mai multa hrana de ‘ dieta ’. Rezultatul unei hrane usoare este ca porumbeii se antreneaza in mod spontan in jurul crescatoriei. Este o ‘nevoie’ absoluta. Daca puii nu zboara cel putin o ora dupa ce sunt lansati afara din crescatorie nu mai are rost sa inceapa antrenamentele cu ei. Pentru ca daca porumbeii nu zboara ca nebunii dupa ce sunt lasati liberi inseamna ca nu au conditie fizica.

Lipsa conditie fizice duce la rezultate slabe si … porumbeii s-ar putea sa se piarda la concurs! Majoritatea campionilor incep antrenamentele in mai , porumbeii au aproape 5 luni de viata atunci. Cinci luni este o varsta inaintat pentru standardele japoneze insa trebuie sa va ganditi ca vremea in Olanda poate sa fie foarte capricioasa inainte. Iar aici porumbeii nu sunt nici zburati , nici antrenati in conditii atmosferice proaste tocmai pentru a li se oferi o sansa cinstita.

Oricum vremea este atat de imprevizibila incat se poate intampla ca porumbeii sa intalneasca conditii neprielnice in drumul lor spre casa. In asemenea concursuri orice porumbel poate sa invinga , este foarte bine sa va amintiti de acest aspect cand vreti sa cumparati porumbei. Asemnea acelui mare campion japonez care are mult mai mare succes fata de altii cand cumpara porumbei.

Cum vine asta? Inainte sa cumpere el vrea sa stie care au fost conditiile meteo la concursul pe care l-a castigat porumbelul respectiv. Cu alte cuvinte : daca a fost un concurs cinstit cu sanse egale pentru toti porumbeii. Este un lucru pe care noi in Europa il facem inainte sa judecam rezultatele unui porumbel. Noi tinem cont de conditiile meteo in care s-a desfasurat concursul respectiv. In mod normal campionii urasc concursurile norocoase.

Insa asemenea concursuri au si un aspect pozitiv : outsiderii s-ar putea sa invinga ! Ele ii mentin pe acei crescatori , care sunt obisnuiti sa piarda in acest sport , in urma unui rezultat bun. Faptul ca acest ‘ rezultat bun ’ a fost la un concurs norocos cateodata este un lucru pe care ei nu il ia in serios.Invingatori norocosi sunt deasemenea porumbeii care se descurca de minune cand este un puternic vant din spate si ating o viteza foarte mare.

Sa ne intoarcem totusi la antrenamente. Eu incep de la o distanta de 10 km , urmatorul antrenament va fi de la 15 km si urmatorul pas este 20 km. La primele antrenamente se intampla rar ca porumbeii sa zboare direct spre casa si atunci eu bat pasul pe loc repetandu-le antrenamentul ( 20 , 20 km ) pana cand ei vor zbura pe directia cea buna. Abia dupa aceea ii voi duce mai departe la 30 km pana la aproape 70 km.

Programul concursurilor
Sezonul concursurilor incepe la sfarsitul lunii iunie iar cursa cea mare ( Orleans National ) este la inceputul lui august. In trecut se obisnuia sa fie la sfarsitul lui august. Asta se intampla ( important de retinut ) in timpul in care porumbeii naparleau. Iar naparlitul constituie o mare problema la concursurile cu porumbeii tineri (puii). Porumbeii care naparlesc nu castoga nici un premiu. Si ce credeti ca au facut crescatorii? Au stopat naparlirea in mod artificial. La inceput au folosit cortizon , mai tarziu au aplicat ‘ sistemul intunericului ’ ( maximul de lumina oferita porumbeilor intr-o zi : 10 ore ). De ce nu s-a mai folosit cortizonul?

A devenit un produs intrezis pentru ca este considerat a fi drog.Aceia care sunt prinsi folosind cortizonul vor fi exclusi din concursuri pe o perioada de trei ani.Pentru ca Organizatiile Nationale din Olanda si Belgia ( NPO si KBDB ) au dorit sa-i dezobisnuiasca pe crescatori sa stopeze naparlitul artificial programul concursurilor s-a schimbat. Acum concursurile nationale de fond se organizeaza mai devreme decat erau programate in trecut.Sezonul incepe cu un concurs de la aproximativv 90 km si in fiecare saptamana care urmeaza distanta se mareste progresiv. Concursurile mari ( Nationalele sau Semi-Nationalele ) sunt organizate pe distante intre 400 si … pana la aproape 600 km.

Diferit
Este de asemenea important sa stiti ca in Belgia situatia este diferita fata de alte tari europene. Spre deosebire de Olanda si Germania in Belgia crescatorii pot sa aleaga. Ei incep concursurile cu puii in mai de la Quievrain ( de la 50 pana la 145 km pentru aceia care locuiesc in nord ) si … incepana de atunci in fiecare weekend este un concurs de la Quievrain. Va vine sa credeti ca sunt crescatori care concureaza numai din acea localitate?

In Olanda ei sunt adesea luati in ras pentru ca distanta este considerata ca fiind prea scurta. Pe de alta parte trebuie sa va ganditi ca de la Quievrain pana la 250.000 porumbei sunt lansati in acelasi timp , iar acest fapt nu ii face pe porumbei sa se orienteze usor. La sfarsitul lui mai belgienii incep concursurile din localitatea Noyon sau o alta asemanatoare ( de la 160 pana la 250 km ) si … ei pot sa concureze de aici in fiecare weekend de asemenea !

In iunie si mai tarziu incep concursurile de demifond ( in jur de 350km ) in fiecare weekend iar dupa aceea ‘ Nationalele ’. Deci in luna lui iulie belgienii pot sa isi zboare puii in fiecare saptamana de la Quievrain si de la Noyon ( concursuri de viteza ) si … ei pot sa zboare si concursuri de demifond. Deci trei concursuri in aceeasi zi.O minoritate ( campionii ) prefera concursurile de demifond si nationalele din cauza unui impact mult mai mare ( prestigiul ) si mai multa atentie din partea presei.

Columbofilul mediu zboara doar la concursuri de viteza. Mai mult exista o asanumita categorie ‘ the addicts ’ ( ‘ viciosii ’ ). Ei concureaza in fiecare weekend de la Quievrain , de la Noyon si la cursele de demifond. Deci ei au porumbei care se intorc acasa de dimineata , altii vin pe la pranz iar altii dupa amiaza de la concursurile de demifond. Imaginati-va cat stress este !!! Sa fii sotia unui columbofil ‘ vicios ’ nu este deloc amuzant in weekend-uri.Pot sa va confirm asta. In Olanda oamenii nu au aceste posibilitati. Este doar un singur concurs in weekend , fapt care explica numarul enorm de porumbei din concursuri despre care strainii se intreaba adesea.

Extra hranire
Gritul este , in afara de hrana obisnuita , considerat a fi cel mai important lucru de care au nevoie porumbeii. Ceea ce fac campionii este ca incearca sa ii lase sa manance cat mai mult grit posibil. Gritul trebuie improspatat in fiecare zi sau la doua zile. Porumbeii nu mananca gritul care este lasat in voliera din cauza prafului care se depune pe el. Porumbeilor le place ca el sa fie proaspat. O data mi s-a spus de catre un doctor ( un om de stiinta care este specializat in porumbei ) cat de importante sunt mineralele pe care le contine gritul. ‘ Cand porumbeii se intorc dintr-un concurs greu trebuie sa pui putin grit in boxele lor si putina hrana obisnuita si apoi sa observi ce se intampla ’ mi-a zis el. Am facut asa cum m-a sfatuit , si intr-adevar a avut dreptate.

Primul lucru pe care l-au facut porumbeii a fost sa ciuguleasca gritul in schimbul hranei obisnuite. Cunosc un crescator care obisnuieste in mod regulat sa imprastie grit pe solul din fata volierei. Se intampla adesea , cand porumbeii se intorc de la concurs , sa aterizeze pe sol si sa manance grit in loc sa intre in voliera ! Este instinctul lor ! Corpul lor are nevoie de acele minerale. In primele cateva zile dupa concurs porumbeii primesc o hrana gen ‘ dieta ’ pentru o buna digestie , iar spre sfarsitul saptamanii , inainte de noul concurs , ei primesc o doza mai mare de porumb sau alune pentru a-si mari energia.

Medicamentatie
S-ar putea sa va surprinda insa partea medicala a jocului nu este considerata a fi esentiala , in schimb voliera este oarecum. Este din cauza schimbarilor conditiilor vremii. Punctul cel mai important este sa construiesti o voliera care este influentat de conditiile vremii pe cat de putin posibil. Daca apar probleme ele sunt in marea majoritate de natura respiratorie. Campionii incearca sa previna folosirea medicamentelor. Iar cea mai buna prevenire este un mediu perfect ( voliera , crescatoria ). Un motiv pentru care crescatorii incearca sa isi tina mainile departe de antibiotice este teama de a avea in mod constant probleme de sanatate cand porumbeii ajung la o varsta mai mare.

Si concursurile cu porumbei maturi sunt , asa cum am mentionat anterior , in ciuda popularitatii de acum a curselor cu puii , cele care conteaza cel mai mult pentru marea majoritate. ‘ Specialistii ’ sunt inca o minoritate. Unii din ei nu isi fac griji pentru mai tarziu si seconcentreaza doar la concursurile cu puii. Acestia folosesc intr-adevar antibiotice impotriva problemelor respiratorii. Este o combinatie de produse foarte cunoscuta si in Taiwan. Cand puii ating varsta de sase saptamani ei sunt tratati impotriva tricomonozei timp de o saptamana si tratamentul se repeta inaintea sezonului de concursuri.

In timpul sezonului se evita pe cat de mult posibil folosirea medicamentelor. Cel mai popular produs este Ronidazole 10%. Multi campioni adauga glucoza la el. Coccidioza nu este o problema. Foarte putini foflosesc medicamente impotriva ei. Coccidioza este in majoritatea cazurilor rezultatul unei crescatorii proaste ( o umiditate ridicata ) sao o infectie secundara ( salmonella ). Mai mult multe medicamente impotriva coccidiozei sunt ‘ factori-de-moarte ’. Majoritatea campionilor nu cred in vitamine pentru porumbeii care participa la concursuri. Vitaminele sunt bune pentru reproducatori si pentru porumbeii care naparlesc sau care sunt bolnavi … asta este opinia generala. Pe o vreme caniculara electrolitii sunt foarte populari dupa concurs. Ei trebuie ii refaca dupa pierderea umiditatii din organism ( deshidratarea ) datorata caldurii puternice.

Medicamentele ii fac pe porumbei sa nu mai zboare rapid

Sistemul ; O dilemma
Crescatorii folosesc doua sisteme de zbor diferite. Ambele au avantajele si dezavantajele lor.
a. Unul este ‘ sistemul la natural ’. Asta inseamna sa concurezi tinerii cand acestia au oua sau pui in cuib. Este practicat de aceia care au ca tinta finala concursurile nationale cum ar fi Orleans saui Bourges. O data am facut un studiu al pozitiei invingatorilor nationali. 65 % di ei aveau un pui in cuib. Deci sa concurezi la natural ( pe pui mici ) se pare ca este un bun sistem pentru aceia care au ca tinta unul sau doua concursuri importante. Dezavantajul este ca porumbeii care sunt concurati pe oua rar se intampla sa aiba succes , ei au conditie de top si motivatie pentru doar doua saptamani. Asta se intampla cand ei au un pui mic in cuib.Un alt dezavantaj al zborului la natural este acela ca porumbeii nu se antreneaza ( nu zboara ) in jurul crescatoriei in mod spontan. Antrenamentul este considerat ca fiind foarte important , prin urmare porumbeii sunt fortati sa zboare ( sunt speriati cu o minge , un steag sau altceva ). Sau sunt dusi cu masina la o distanta apreciabila de crescatorie.

b. Celalalt sistem este sa zbori porumbeii separati pe sexe. Cel mai mare avantaj al sistemului este ca porumbeii ,au dovedit ca se afla intr-o forma foarte buna , se antreneaza in jurul crescatoriei ca niste nebuni. Zborul cu porumbeii separati pe sexe este practicat de majoritatea campionilor. Masculii si femelele sunt tinuti in compartimente ( sectiuni ) diferite. Masculii sunt antrenati dimineata iar femelele seara. Sau invers , nu are importanta. Cu cateva ore inainte de imbarcare masculii si femelele sunt lasati impreuna si li se permite contactul sexual. Cand este vreme caniculara masculii pot sa se cupleze cu femele chiar cu o zi inaintea imbarcarii. Motivul pentru care li se permite asta este ca ei sa fie deja calmi si sa nu mai fie excitati cand sunt pusi in cosul de concurs. Porumbeii care sunt imbarcati intr-un stadiu avansat de excitare , plini de stres , se vor consuma prea mult in timpul transportului spre localitatea de lansare.

In concluzie
Cand incearca sa invinga intr0un anumit concurs campionii considera ca fii cea mai buna pozitie atunci cand tinerii lor au un pui mic. Insa aceia care doresc sa fie buni in fiecare concurs ( sa invinga nu este primul lor scop ) au porumbeii separati pe sexe.
Cam atat despre ideile si metodele pe care le au majoritatea campionilor din Olanda si Belgia. Au acestia dreptate sau ei pot sa se descurce mai bine ? Am sa intreb campionii din Taiwan ca sa aflu raspunsul la aceasta intrebare.
© Ad Schaerlaeckens

Categorii: Articole interesante | Lasă un comentariu

Pedigreele nu zboara

Pedigreele nu zboara

O pasare care fusese favorita mea timp de mai multi ani, a murit.
Nu m-am simtit rau din acest motiv, atata timp cat aceasta pasare m-a prostit un timp atat de indelungat.
Cu toate ca a fost o pasare speciala.
Chiar cand avea o varsta frageda mi-a atras atentia, pentru ca era o frumusete de porumbel: `Ochi precum gloantele, o aripa usoara, o constitutie solida`.
Dar….chiar de pui aproape toate lucrurile ii erau impotriva, in afara de frumusetea sa.
Era intotdeauna ultimul porumbel care gasea adapatoarea cu apa si mai tarziu a fost ultima pasare care gasea fereastra de iesire din crescatorie, atunci cand eliberam pasarile sa zboare.
Aceasta pasare era buna numai pentru un lucru: sa-si demonstreze imensa stupiditate.
Devenise deja evident ca nu era nascut sa castige concursuri inca de la primele zboruri.La ora la care acest porumbel se intorcea acasa din concursuri toate celelalte pasari ale mele sosisera deja, iar el ar fi putut gasi volierele inchise.In nici unul dintre concursurile de pui si tineret in care a participat nu a obtinut macar un loc decent, dar am crezut, mai bine zis am sperat, ca rezultatele lui vor fi mai bune odata cu inaintarea in varsta. Astfel a `supravietuit` selectiei.

IARNA
Iarna a sosit si acest porumbel dandy a continuat sa-si demonstreze stupiditatea.
Inainte de toate, am intampinat multe probleme mutandu-l in alta voliera.
In noua sa voliera nu s-a putut acomoda si adesea gresea `sputnikul`, intrand in alte voliere.
Atunci cand isi nimerea voliera, intra adesea in alta boxa.
Asta pana intr-un final cand m-am saturat de asta si am decis ca pasarea trebuie mutata.
De ce am avut atat de multa rabdare cu aceasta pasare?
Asta nu s-a intamplat din cauza ca porumbelul era frumos, ci pentru ca fratele sau era cel mai bun zburator al meu, iar parintii sai erau cei mai buni reproducatori ai mei.
Mai mult chiar, pentru ca era aproape identic cu fratele sau de cuib.
Din fericire, nici nu l-am facut cadou, nici nu l-am vandut.
Noul proprietar trebuie ca s-ar fi simtit, in mod sigur, inselat.
Din clipa in care un porumbel foarte aratos, cu un pedigreu excelent, nu mai reprezinta o garantie pentru calitate, am ajuns sa am limitele mele financiare atunci cand vine vorba de cumpararea de pui.

CUMPARAREA
Trebuie spus ca actiunea de cumparare de porumbei are farmecul ei. Chiar si cand mai tarziu acest lucru se confirma a fi fost fost o pierdere de bani.
Doar iluzia ca cumperi o pasare buna te poate face sa te simti bine.
Unii crescatori spun ca `porumbeii buni aproape ca ii iei gratis`.
Intr-adevar, exista multe exemple cu crescatori care au achizitionat o pasare buna gratis, dar sunt si multe exemple de crescatori care ii transforma in campioni.
Daca sti ca esti un tip pentru care este greu sa te debarasezi de pasarile care au costat multi bani, atunci nu ar trebui sa cumperi nici un porumbel, niciodata.
Greseala cea mai des intalnita pe care multi crescatori o fac este aceea ca acorda prea mult credit pasarilor scumpe, si nu neaparat celor care au costat mult, ci celor care au un pedigreu foarte frumos si provin de la columbofili cu nume mare.
Crescatorii realisti ar trebui sa evalueze porumbeii cumparati dupa aceleasi criterii ca si porumbeii proprii.
Adesea auzi crescatori care spun: `sangele bun nu minte`.
Dar insasi aceasta expresie este o minciuna.
Daca n-ar fi, atunci toate pasarile bune ar ajunge in mainile unui numar limitat de crescatori; la indivizii cu bani.
In concluzie putem spune ca daca iti poti permite sa cumperi pasari scumpe, acest lucru are si avantaje si dezavantaje.

O STEA CADE PE PAMANT
Odata, cineva l-a intrebat pe Klak cat de mult cere pentru puii scosi din cei mai buni reproducatori ai sai.
Replica lui Jos a fost urmatoarea:
`Cunosti pretul, nu-i asa? Este acelasi pentru toate pasarile, indiferent de origine. Pentru a obtine acea pasare buna ai nevoie de mult noroc. Toate pasarile mele pot da nastere atat la pui buni cat si prosti, de aceea cer acelasi pret pentru toti`. Deci nici un rebut de la `cuplurile de aur`, doar adevarul si nimic altceva.
Daca la un moment dat ai un zburator bun, adesea se intampla ca unul dintre parintii lui sa nu mai existe.
In aceasta situatie, unii crescatori au o solutie simpla. Ei `inlocuiesc` pe tatal porumbelului zburator cu fratele sau bun.
Si cat de mult gresesc.
Eu sunt ultimul care respinge ideea ca din acesti porumbei ai avea sanse mai mari sa obtii pui buni, decat ai obtine din alti porumbei.
Prefer sa obtin pui din parinti care deja mi-au confirmat faptul ca dau pui reusiti, cu toate ca obtinerea de pasari valoroase nu este un calcul matematic.
Atata timp cat nu exista reguli standard, ai face mai bine sa uiti toate teoriile referitoare la consangvinizare, imperecherea pe linie si incrucisarea a doua linii consangvine.

ANECDOTA
Vreau sa va spun o anecdota.
Un tip isi dorea porumbei de la un campion care locuia departe de el.
A mers la respectivul crescator si i-a cerut pui din cei mai buni reproducatori ai sai.
Campionul i-a cerut 1000 Euro, atata timp cat `perechea lui de aur` da numai pui valorosi. Sau cel putin asta i-a spus.
Cumparatorul s-a aratat interesat atunci cand a auzit cuvantul `superi` si atata timp cat el insusi dorea porumbei `superi`.
Replica lui a fost urmatoarea: `Banii nu conteaza atata timp cat sunt pasari bune. Iti pot da chiar si 10.000 Euro dar mergem impreuna la un notariat si incheiem un agreement. Daca in final pasarea pe care eu o cumpar acum nu se dovedeste a fi `super` ti-o inapoiez si eu imi iau inapoi cei 10.000 Euro`.
In aceste conditii vanzarea respectiva nu a mai avut loc. Campionul a catalogat propunerea cumparatorului cu urmatoarea expresie: `nu asa se fac afacerile`.

BLONDUL STUPID
Sa ne intoarcem acum la porumbelul stupid cu care am inceput acest articol.
`De ce nu l-ai introdus in compartimentul de reproductie?` m-au intrebat prietenii, atata timp cat pasarea avea origine buna si arata si excelent.
`Daca un porumbel este intr-adevar bun si fratele sau nu, ultimul este un bun reproducator`, spuneau ei.
Corecta sau gresita afirmatia?
Hmmm, nu stiu ce sa spun, dar..…eu prefer sa obtin pui dintr-un zburator bun in locul puilor obtinuti din fratii zburatorilor campioni.
Un prieten de-al meu il compara pe favoritul meu cu un `blond tacut` asa dupa se poate vedea si in reclame.
Blondul tacut repeta textul pe care l-a invatat pe de rost si incearca sa ne vanda un produs despre care el nu stie nimic.
De cele mai multe ori exista o stupiditate imensa in spatele aparentei de ireprosabil si corp perfect.
Oricum,persoanele care fac publicitate stiu ca acesta nu este decat `ambalajul`, asa cum imi place mie sa numesc acest tip de vanzari. Dintii stralucitori si un zambet sexy sunt intotdeauna elemente ajutatoare in a-i seduce pe oameni sa cumpere orice produs pe care vanzatorii vor sa il vanda.

© Ad Schaerlaeckens

Categorii: Articole interesante | 1 comentariu

Bolile porumbeilor

http://www.viddler.com/explore/dragos1a/videos/6/

Categorii: Boli si tratamente | Lasă un comentariu

Cateva poze de la lansare

Categorii: Poze club 37/1 | Lasă un comentariu

Sanatatea ochiului


Ochiul porumbelului detine un loc important in sportul nostru prin preocuparile pe care observarea sa le da majoritatii amatorilor. Multi vad in acest organ, sau cel putin cred ca vad, vitalitatea, “bogatia” originii, inteligenta, valoarea sportiva, valoarea reproductiva si aptitudinea de a fi cuplat cu o anume pereche pentru a crea cei mai buni pui posibili. Cu alte cuvinte, vreau sa spun ca este un organ important… cu atat mai mult cu cat, pentru mine care sunt medic de porumbei, acesta serveste la vedere si este un organ fragil pentru ca, pe deoparte e in contact cu aerul si lumina, iar pe de alta parte e foarte aproape de sinusuri, cavitati complexe si adesea infectate.Ne vom opri la valoarea ochiului ca si organ cu o functie importanta (vazul).
Aspectul exterior al ochiului care se reduce la cel al corneei (peretele extern transparent) si la cel al irisului (care da culoare ochiului),”gaura”neagra centrala fiind pupila care e doar o mica parte a organului si a anexelor sale. De fapt, ochiul este un glob aproape sferic de aproximativ 1cm diametru,glob pus in miscare de muschii din orbite,receptionand nervi( cel mai important e desigur nervul optic), care se sprijina pe “un tesut conjunctiv” cu rol de perna protectoare in orbita. Partea alba a ochiului, strabatuta de vase mici se numeste conjunctiva.
E protejat de pleoape, doua”clasice” plus a treia membranoasa, corneea, numita”corp care clipeste”.Corneea ,perete extern e mentinuta umeda de catre lichidul lacrimal(lacrimile) secretat de glandele lacrimale.
Toate aceste parti ale regiunii oculare pot sa se inflameze, sa se infecteze din diferite motive: lovituri de cioc, tumori ale pleoapelor, chisturi, negi,praf… Complicatia clasica e conjunctivita care inflameaza partea interna a pleoapelor si partea alba a ochiului. Ochiul devine rosu, lacrimeaza si e dureros. Adesea porumbelul agraveaza raul scarpinandu-se in continuu.Remediul rezida in administrarea picaturilor antiseptice si calmante clasice.
Pe langa aceasta afectiune de origine strict locala,exista si reactiile oculare datorate unei inflamari regionale.Ochiul este in legatura cu sinusurile si, prin urmare, cu fosele nazale si cu gura. E in legatura cu creierul prin intermediul nervului optic.
Sursa cea mai frecventa a tulburarilor oculare este coriza in faza a doua “umeda”,scurgerea nazala e insotita de lacrimare, decolorarea pleoapelor si, dupa cateva zile, de decolorarea irisului( o numim: decolorarea ochiului) consecutive inflamarii persistente.
Am scris suficient de mult despre coriza pentru a mai reveni la ea foarte mult:necesitatea unui tratament antiparazitar(tricomonoza si coccidioza sunt legate de aceasta coriza), in acelasi timp cu tratamentul anticoriza se face prin antibiotice( cu apa, sau injectabile) singura metoda completa activa si local (picaturi in ochi si nara).Necesitatea unei aerisiri puternice( si nu inchiderea totala de teama curentilor de aer) a unei populatii normale(2 porumbei la metrul cub de columbar), si igiena stricta si tratamente de intretinere care sa evite reinstalarea parazitilor care isi fac “patul” din microb.
Orice neg, chist… vor fi destinate unui tratament specific prelungit , sau unei interventii chirurgicale. Aceste sunt cazuri izolate.
Un alt caz rar: cataracta, adica degenerescenta cristalinului care devine alb.Cand aceasta infirmitate provine de la o cauza externa(soc, infectie externa) si daca se intervine de timpuriu, un colir cu iodura da in general rezultate bune… nu se intampla la fel daca aceasta cataracta urmeaza unei leziuni nervoase, cum ar fi torticolis paratific sau toxic si formele sale de larve, mai mult sau mai putin vizibile,sau de paramixoviroza (forma nervoasa).
Ranile ochiului pot determina in functie de intensitatea lor si de punctual atins, fie ruptura ochiului, fie o rana a corneei care ingrijita superficial poate duce la keratita- partea transparenta a ochiului albeste- si se ulcereaza(ulcer de cornee).Colirii cu calmante si antibiotice permit o vindecare a acestei keratite.
Rasa “Roman” e in special supusa la complicatii de acest fel. Nu numai ca acesti porumbei enormi sunt in realitate foarte fragili, dar si adultii care ating 4 sau 5 ani au pleoape enorme,foarte pliate unde se instaleaza usor microbi care determina treptat lacrimarea, keratita cu ulcere, extreme de grave. Vindecarea e intotdeauna grea si lunga.Nu am sti ce sfaturi sa dam amatorilor acestei rase pentru a fi vigilenti si pentru a intretine aceasta regiune foarte sensibila cu picaturi sau unguente oculare, la exemplarele in varsta.
Variatiile mari ale lucirii si coloraturii irisului porumbelului sunt interesant de explicat. Pentru aceasta, trebuie sa dam cateva notiuni despre structura irisului,sediul colorarii in rosu,rozaliu,maron,etc… a ochiului.
Irisul e o membrana care constituie o adevarata diafragma ( ca si intr-un aparat foto), deschiderea centrala fiind pupila. Aceasta pupila se deschide cand e intunecat (atunci intra mai multa lumina si ochiul vede la fel de bine) si se inchide cand lumina este intensa.Irisul sufera modificari inverse,iar cand pupila este foarte mica, si lumina e intensa, irisul e mai mare. In aceste conditii, in mod evident, putem aprecia cel mai bine bogatia coloraturii. E foarte important ca pupila sa fie mica pe lumina puternica. Daca nu, acest lucru e dovada ca ochiul a pierdut o parte din functiile sale prin degenerescenta retiniana,cristalina sau nervoasa.
Colorarea irisului, variabila la infinit, e determinata de doua straturide pigmenti diferiti: stratul superior (spre exterior) bogat in lipocromi, adica in uleiuri colorate, din care cel mai important e luteina care da culoare galbena ochiului.Desigur ,sunt multe altele care prin ele insele sau prin adunare(ca si intr-o prisma)reconstituie culorile roz, alb,maron etc…fiecare din aceste culori fiind mai mult sau mai putin inchisa sau intensa.Stratul profund a irisului(spre fundul ochiului) e negricios din cauza pigmentului numit “melanina”. Trebuie remarcat ca acest pigment e foarte solid( e din abundenta in penajul porumbeilor inchisi la culoare) in timp ce primii(lipocromii care dau culoare vie a ochilor) sunt,din contra,foarte sensibili.
Variatiile de culoare pe care le observam in urma afectiunilor oculare, a oboselii sau a unei grave maladii generale isi gasesc astfel explicatia.Sensibilitatea extrema a acestor lipocromi e data de constituirea lor: sunt uleiuri de diferite culori si puteri refractare. Cea mai mica variatie a cantitatii uneia sau alteia modifica culoarea si stralucirea irisului in proportii foarte mari.Aceste uleiuri sunt impartite in masa tesuturilor sub forma de picaturi fine si rotunde.Daca examinam un ochi cu o lupa puternica, ne dam foarte bine seama de aceasta structura speciala.
De notat ca pupila are aproape mereu o margine neagra, uneori completa(atunci e cercul de corelare), alteori incompleta, ingusta, in forma de semiluna care te duce cu gandul la o forma ovala a pupilei. De fapt ,melanina neagra a stratului profound apare in aceasta margine completa sau incomplete si se confunda cu fondul negru al ochiului zarit prin “gaura”pupilei. De fapt, pupila e tot timpul rotunda.
Cum e regula la toate animalele tinere( si la om unde noul nascut are mereu ochii de un albastru inchis), lipocromii nu exista la puii de porumbel pana la varsta de 6-8 saptamani, moment in care ochiul incepe sa se coloreze usor. E cert faptul ca varsta aparitiei colorarii irisului este un indiciu de vitalitate, ca si cel al caderii primei pene primavara pentru cei tineri.
Colorarea ochiului este dependenta de circulatia sanguina. Nu stim inca prin ce mecanism se formeaza acesti lipocromi si in ce celule, e insa logic sa consideram ca, cu cat organul care le produce e mai irigat cu sange pur, cu atat formarea lor va fi usoara si intensa. Si fiecare amator stie cum colorarea muschilor pieptului, a interiorului gurii e variabila in functie de starea fizica a porumbelului, stralucirea ochiului este un indice in cautarea starii de sanatate.
Intalnim adesea porumbei care au doar un ochi decolorat. Si atribuit acest lucru,cel mai adesea unei lovituri de cioc. Uneori e adevarat. De fapt toate afectiunile ochiului, indiferent de origine, se traduc printr-o inflamare, deci o anomalie a circulatiei sanguine din acea zona. De unde si disparitia rapida a lipocromilor. Daca, foarte adesea,voiciunea coloraturii irisului revine odata cu starea de sanatate, observam uneori decolorari definitive.La fel si la porumbeii batrani,disparitia stralucirii din ochi este semnul infailibil al decaderii fertilitatii. Aceasta stralucire are legatura cu activitatea genitala, deci a glandelor sexuale, sub controlul glandei hipofize.Este si motivul pentru care primele zile frumoase fac ochii mai luminosi- nu doar la porumbei- si marcheaza rainnoirea sexuala.

sursa: http://www.e-columbofilie.ro

Categorii: Articole interesante | Lasă un comentariu

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.